unii au nelamuriri

Am primit ieri niște întrebări de la un anume ateu și poate că răspunsurile le-ar fi de folos și altora:

Cate femei au fost la mormantul lui Cristos?
Era piatra de la mormant data la o parte? Cine a dat-o la parte?
Cine era in mormant?
Cum a murit Iuda?

Aceste întrebări pentru unii fac cazul unor aparente contradicții biblice... așa că am luat Sfânta Scriptură în brațe plus încă o sursă și am mai întrebat pe un prieten ca să mă asigur că nu spun prostii. Am ajuns la următoarele răspunsuri:

- Câte femei au fost la mormântul lui Hristos?

Cert este că două femei cel puțin.

Maria Magdalena și Maria - mama lui Iacob și a lui Iosif conform Evangheliei după Matei cap 27 versetul 55, cap 28 versetul 1. Nu este exclus să fi fost și Salomeea, despre care precizeaza Sfântul Evanghelist Marcu, dar referindu-se la cumpărarea miresmelor și neprecizând cine anume a mers la mormânt. Sfântul Evanghelist Ioan o precizează pe Maria Magdalena, dar nu specifică dacă ar fi fost singură sau nu. Sfântul Evanghelist Luca spune că au fost "femeile care veniseră cu El din Galileea"(de la cap 24 v 55 până la cap 25 v 1) s-ar putea de aici trage concluzia că a fost și Salomeea dacă se admite faptul că ea este mama fiilor lui Zevedeu (Matei 27, 56). Nici unul dintre Sfinții Evangheliști nu precizează numarul femeilor care au fost la mormânt și nici dacă au fost doar cele menționate de ei sau au mai fost și altele, prin urmare nu este exclus ca atunci când unul o menționează doar pe una sau două să fi fost de fapt 3, dar din punct de vedere teologic numărul lor nu are nici o relevanță. În conformitate cu legea iudaică două persoane sunt suficiente pentru mărturie, iar Sfântul Evanghelist Ioan probabil că nu avea nevoie de legea iudaică spre finalul sec 1 cand se afla în Efes și scria această evanghelie pentru creștinii din Asia Mică.

Dubiile legate de celelalte întrebări până la cea despre Iuda există pentru că nu Sfinții Evangheliști au fost cei care au mers la mormânt ci femeile. Ceea ce aceștia au scris este ce au aflat din relatările femeilor care au fost acolo.

-Era piatra de la mormânt dată la o parte? Cine a dat-o la parte?

Da. Îngerul Domnului a dat piatra la o parte conform Evangheliei după Matei. Singurul dintre evangheliști care relatează acest fapt, iar relatările celorlalți nu-l exclud.

-Cine era în mormânt?

Îngerul Domnului conform Evangheliei după Matei. Un tânăr conform celei după Marcu. Doi bărbați în veștminte strălucitoare conform celei după Luca.

În Noul Testament trei dintr evanghelii sunt sinoptice. Acestea sunte cele potrivite lui Matei, Marcu și Luca. Dintre aceștia Matei și Marcu menționează faptul că a fost un înger sau un om și ambii precizează că în acea dimineață, după înviere ele s-au întâlnit cu însuși Mântuitorul. Luca nu spune nimic despre întâlnirea cu Mântuitorul, dar spune că la mormânt au fost doi bărbați. Am putea atunci să concluzionăm că un bărbat a fost îngerul, celălalt - Mântuitorul. Evanghelia după Ioan nu relatează decât lipsa lui Hristos din mormânt. Spre deosebire de evangheliile sinoptice, în care faptele și activitatea Mântuitorului ies puternic în evidență, în evanghelia după Ioan iese slava Sa.

- Cum a murit Iuda?

Conform Evangheliei după Matei 27, 5 Iuda s-a spânzurat.

Iuda s-a întors la arhierei și bătrâni să înapoieze banii fiind cuprins de remușcări și neputând să mai facă nimic pentru a întoarce situația s-a spânzurat fiind conștient că a vândut sânge nevinovat(Matei 27:3-5). În aceeași noapte i-a fost descoperit trupul. Prima zi a paștilor începea de joi seara. Dacă trupul lui ar fi fost ținut în cetate, atunci cetatea ar fi fost considerată necurată pentru că aveau un mort înăuntru și nu ar mai fi putut să țină paștile(Numerii cap. 9), motiv pentru care i-au luat trupul și l-au aruncat în grabă peste zidurile cetății în valea Hinom, fără să-i mai facă o înmormântare. "Deci acesta a dobândit o ţarină din plata nedreptăţii şi, căzând cu capul înainte, a crăpat pe la mijloc şi i s-au vărsat toate măruntaiele." Faptele Apostolilor 1, 18. Scoțând acest verset din contextul Sfintei Tradiții se ajunge la o confuzie și anume impresia că ar exista doua variante ale morții lui Iuda (una pentru că s-a spânzurat, iar cealaltă pentru că ar fi căzut de la înălțime). Nu există nici o contradicție aici, decât pentru cei care au dat uitării o parte destul de mare din Sfânta Tradiție.

discutii pe forum

Am modificat putin ceea ce am scris acolo pentru a fi mai explicit tinand cont de diferenta de context intre blog si forum:

"Biserica nu are nici o "gelozie" fata de francmasonerie prin insasi invatatura ei care aduce iubirea in sufletul celor care o primesc, dar cei care nu o accepta nu au cum sa inteleaga aceasta iubire si se vor ridica impotriva ei la fel cum Cain s-a ridicat impotriva lui Abel, la fel cum vechii evrei s-au ridicat impotriva lui Hristos (cei care faceau lucrurile legii impotriva celui care face lucrurile iubirii). Din iubirea fata
de Dumnezeu si intru iubirea Lui luptam, insa, impotriva smintirii omului si impotriva minciunii prin promovarea Adevarului care este unul singur, nu impartit 3 religii si 1000 de secte. Atunci cand omul promoveaza propria-i opinie despre Adevar nu promoveaza Adevarul ci o proiectie in planul mintii sale limitate, care nu poate sa fie completa. Francmasoneria si protestantii ne indeamna la opinie personala, dar in ce priveste Revelatia nu e loc pentru opinie personala, deoarece Adevarul S-a revelat pentru ca tot cel ce crede in El sa se mantuiasca si sa aiba viata vesnica. Revelatia, din iubirea fata de semeni o transmitem mai departe asa cum am primit-o pentru ca si ei sa aiba acces la Cale, Adevar si Viata(cea de veci). Hristos este unul singur nu cate unul pentru fiecare om(in cate contexte am pute repeta intrebarea Sfantului Apostol Pavel: Oare s-a impartit Hristos?), daca inlocuiesti ceva din ceea ce am primit prin Sfanta Traditie cu o opinie sau cu ceva infirmat de Sfanta Traditie, atunci te minti pe tine si acela in care crezi nu mai este Dumnezeul Adevarat. Daca invataturile gnostice ale francmasonilor ar fi fost validate de catre Traditia Apostolica, dupa conciliul de la Nicea(325) atunci le-am fi avut si noi in religia ortodoxa, dar Noul Testament a fost alcatuit din scrierile care nu au putut sa fie infirmate prin Sfanta Traditie, cele care nu au stat impotriva Revelatiei (altfel am fi avut o gramada de alte scrieri gnostice/apocrife). Omul devine activ in Biserica, nu e nevoie de francmasonerie in acest sens, iar francmasoneria nu este complementara credintei ortodoxe ci discrepanta insasi, prin simbolistica si ritualurile pagane. Nu intamplator am gasit ritualuri promovate in ceea ce se numeste The Hermetic Order Of The Golden Dawn imprumutate pe un forum de asazis satanism traditional(forum pe care am fost invitat de catre cineva de pe forumul francmasoneria.ro inainte ca acesta din urma sa fie inchis cel mai probabil din cauze de spam). Kabala nu are nici o legatura cu crestinismul. S-au gasit insa francmasoni care sa o ataseze francmasoneriei. Invataturile masonice sunt pline de ea si nu numai de ea. Reincarnarea - despre care unii francmasoni(daca nu toti) spun ca este incontestabila - este o alta idee cu caracter egocentric a sufletului care nu vrea sa se desparta de lumea trupului acesta sau de el insusi. Magia este impotriva mantuirii, la fel si astrologia, indiferent sub ce forma ar fi urmate de om. Indiferent ce ati face, invatatura va ramane vie in cei prin care e data mai departe, nemodificata, oricata sminteala si erezie ati produce voit sau nevoit. Ceea ce se intampla la Sfanta Liturghie, rugaciunile pe care parintele le spune in taina poate sa le citeasca oricine pentru a se documenta, nu sunt secrete care sa poata produce vreo speculatie(prin urmare, comparatia ta nu e buna), atata doar ca in timpul Sfintei Liturghii le spun preotii pentru ca ei au primit harul preotiei prin punerea mainilor. Sa inteleg ca are cineva vreun interes in a starni impotriva religiei ortodoxe pe cei care stiu prea putine despre aceasta religie? Conceptiile iudaice au intrat in cultura voastra cu mult dupa aparitia crestinismului si ar trebui sa va intrebati daca nu cumva voi sunteti cei manipulati in vreun fel, francmasonilor..."

Reactia cuiva: Analizeaza aceasta pagina...crezi ca toate acele jde cuvinte au fost scrise direct....nu...s-a dat copy/paste la greu....postul tau a fost scris de tine sau ai dat copy/paste???

Raspunsul: Ceea ce am scris eu am scris din ceea ce stiu. Daca ai fi inteles ce am scris, ai fi inteles de asemenea ca ceea ce stiu e ceea ce am primit si eu la randul meu din Sfanta Traditie, iar acolo unde vezi citate din Sfanta Scriptura am dat copy/paste ca sa fie precise. Acolo unde am scris despre alte culturi am scris din experienta acumulata in urma propriilor mele rataciri trecute, experienta raportata la dogma crestina ortodoxa. Noi nu reinventam religia in functie de ceea ce ne convine sau ceea ce ni se pare potrivit ci cautam s-o intelegem asa cum o primim. Nu o privim de sus in jos ca sa o disecam pentru ca Dumnezeu este deasupra omului, iar cel ce judeca invatatura se minte pe sine in primul rand si apoi pe cei de langa el. O privim de jos in sus ca sa ne raportam la ea si sa ne vedem nevrednicia noastra pentru a fi capabil sa intelegem invatatura prin smerenie. Un om care considera ca a inteles ceva pe deplin cade in autosuficienta si de acolo in ignoranta, lucru prin care isi blocheaza intelegerea. Nici un om nu e creator. Tot ceea ce este, este de la Dumnezeu, iar omul mai mult decat a ingriji ceea ce i-a fost dat in grija nu e capabil. Un artist, avand impresia ca a creat ceva de asemenea se minte pe sine. El a modelat doar ceva ce de fapt exista dinainte pentru a face o reprezentare a ceea ce de asemenea exista chiar si daca doar in mintea lui, iar in mintea lui nu a cladit totul din nimic ci de asemenea din imaginile, reprezentarile si situatiile experientelor sale precedente care au fost o inlantuire de cauza-efect, in care, de cateva ori si-a dat seama ca a avut de ales iar in rest a mers in voia vantului. Ceea ce asteapta Dumnezeu de la om nu e sa mearga in voia vantului ci sa aleaga actiunea in virtutea iubirii (cu cat mai mult poate din ceea ce cuprinde ceasta iubire: iertare(care atunci cand e adevarata se face din iubire, nu cu scopul iubirii), smerenie(fara de care iubirea devine iubire de sine, ceea ce nu mai e intru ale lui Dumnezeu ci ale necuratului) si propovaduirea Adevarului(pe care o vei face din iubirea fata de semenii tai, pentru ca te vei bucura pentru ei stiind ca vor porni pe calea Vietii si vor fi mantuiti)) .