Nu am vazut inca posturi private de televiziune demne de luat in serios. Se vinde tot? Dupa revolutie au fost scolite o seama de marionete sa strige "Nu ne vindem tara" iar cei care i-au scolit o vindeau in ascuns unora care si-au solutionat problemele prin disponibilizari si faliment. Emisiunea aceea este doar circ, iar doamna care vorbeste despre constiinta civica a unei generatii pe cale sa apuna pare a fi in tema numai cu evenimentele dar nu si cu ceea ce zace in sufletul acestei noi generatii. Priviti si dintr-un alt punct de vedere: puterea intr-un stat nu este a poporului. Puterea este o haina pe care la noi au imbracat-o pe rand dupa revolutie: Iliescu, Constantinescu, apoi iarasi Iliescu, acum Basescu. Nu poti sa ajungi intr-o functie inalta fara sa te murdaresti. Daca nu te poate santaja nimeni, atunci nu te va lasa nimeni sa ocupi un post de unde sa schimbi ceva. Chiar daca in campaniile electorale unii oameni ar crede in ceea ce ei spun, cand ajung la putere vor fi fortati sa nu mai reprezinte interesele alegatorilor ci ale NATO, UE sau sa favorizeze anumite corporatii multinationale. Nu poporul a vrut microcip si nu poporul a vrut scut antiracheta. Nu poporul a vrut UE si nu poporul a vrut NATO. Unii au fost scoliti sa vrea iar pentru marea majoritate a fost indiferent, iar de indiferenta/ignoranta majoritatii au profitat cei care ne-au scolit. Daca acestia ar fi fost impiedicati sa isi faca treaba, cel mai probabil am fi ajuns sa avem conflicte sociale comandate de afara si apoi trupe americane de mentinere a pacii. Oricum o intorci tot la afacerile corporatiilor ajungi fie prin razboi fie prin consens. Va amintiti de revolta studentilor din 90 si de mineriada? Este un exemplu. Daca vom avea in Romania evenimente care sa scoata tara de pe traiectoria pe care o vor altii atunci vom ajunge la acelasi lucru.
Noi ne putem bucura acum ca putem sa ne exprimam liberi si sa mergem la biserica, dar lucrul acesta nu a avut nimic de a face cu schimbarea regimului din '89. Cred ca toata tara stie acum faptul ca problema adevarata a fost iesirea Romaniei din datoriile externe. Trebuiau sa ne faca iarasi sclavi. Priviti Polonia: anul trecut, cu toate ca era criza, tara era in crestere economica de 1.7% pe cand restule europei era in cadere. Sunt membrii UE dar si-au ridicat Europa in cap pentru ca au acceptat sa cumpere avioane de lupta de la americani pe cand in cateva tari europene se produc avioane militare performante. Fosta putere din Polonia era rezervata in privinta imprumutului de la FMI. S-au ales cu moartea presedintelui si a catorva ministrii intr-un accident de avion. Oare se leaga toate lucrurile acestea? Recent auzeam o stire conform careia Ungaria s-ar putea sa nu primeasca un imprumut de la FMI iar una dintre cauze ar fi libertatea prea mica acordata bancilor in acea tara. Ce produc bancile pe lumea aceasta? Datorii si nimic mai mult. Sunt un fel de gaura neagra, iar tot sistemul economic al tarilor civilizate depinde de ele.
Cred ca in orice moment de dupa '89 daca Romania ar fi ajuns in mod accidental sa fie condusa in interes national, s-ar fi gasit o metoda de schimbare a puterii. Oare de ce Constantinescu pe tot mandatul sau a tacut? Dupa aceea a ales sa nu se mai implice in politica si sustine ca Romania are nevoie de o dreapta puternica.
Sa treaca! Sa-si joace bancherii si politicienii cartile intre ei. De ce sa ne amestecam in jocul lor? Este strict lumesc, dar asta nu ar fi o problema, insa este jegos, iar pentru noi este circ de nimic. Cei pe care astfel de talk showuri inca ii mai captiveaza poate ca inca nu s-au trezit la realitate.
Au iesit batranii in strada... da, pentru ca acestia au avut cel mai mult de suferit in ultimul timp cu coplata si reducerea pensiilor care si asa erau pensii de nimic. Vor iesi si tinerii daca isi vor vedea viitorul subminat. Poporul roman s-a dezvoltat la sate pana cand a inceput industrializarea in Romania. Oamenii satului se mai descurca si sper ca familia a ramas familie macar acolo. Nu stiu cat s-ar fi putut schimba in ultimii 6 ani dar acolo e spiritul romanesc autentic, sau macar ceea ce a mai ramas din el. Orasul este doar un sistem artificial. Cu totii suntem conectati la o banca, la reteaua electrica, la apa, la un loc de munca spre care mergem zilnic, la magazinele care ne vand hrana despre care nici nu stim cum a fost preparata ci o luam ca si cum am fi teleghidati de reclamele de la televizor, iar cand toate aceste conexiuni sunt intrerupte ne panicam si nu stim ce sa facem pentru ca nu avem experienta vietuirii cu natura. Dumnezeu ne-a dat natura iar noi, de prosit, ne-am facut buncare de beton numite blocuri si un sistem artificial de supravietuire care in fond e total inutil naturii umane. Neavand nici o solutie evidenta speram sa ne scoata cineva din criza si taiem capetele celor care nu ne scot. Cum ar fi totusi sa iesim noi din criza si nu sa asteptam sa ne scoata altii? Alesii nostrii devin, inevitabil, stapanii nostrii si atunci ce e de facut altceva decat sa ii parasim? Oricum, daca i-am schimba pe ei nu s-ar schimba situatia. John Lennon spunea acelasi lucrul prin cantece, dar a fost impuscat. Da, ar trebui sa-i dam cezarului ceea ce este al lui, dar noi nu suntem ai lui.
Inchei cu:
Glossă
de Mihai Eminescu
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine .
Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui
Joace unul şi pe patru
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce rău şi ce e bine.
Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate .
Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.
Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş
Ce e val, ca valul trece.
Ca un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.
De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.
Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.
No comments:
Post a Comment