Click pe imagini pt a le mari
Tuesday, December 9, 2008
Sunday, December 7, 2008
din Pateric
Cuviosul Antonie cel Mare:
17.
Un monah a fost lăudat de fraţi către avva Antonie. Acesta din urmă, când a venit monahul la dânsul, l-a încercat, să vadă de rabdă necinstea. Şi, aflându-l că nu o rabdă, i-a zis: "Eşti asemenea unui oraş, care pe dinainte este împodobit, iar pe dinapoi este jefuit de tâlhari".
18.
Un frate i-a zis lui avva Antonie: "Roagă-te pentru mine!" Zis-a lui bătrânul: "Nici eu nu te miluiesc, şi nici Dumnezeu, dacă tu însuţi nu-ţi vei da silinţa şi nu vei cere lui Dumnezeu rugându-te".
19.
Au mers nişte bătrâni la avva Antonie, şi avva Iosif cu dânşii. Şi vrând bătrânul [Antonie] să-i încerce, a pus înaintea lor un cuvânt(verset) din Scriptură, şi, începând de la cei mai mici, îi întreba ce înseamnă acel cuvânt. Şi fiecare răspundea după puterea sa. Însă bătrânul zicea fiecăruia: "N-ai aflat încă." Mai pe urmă de toţi, a zis către avva Iosif: "Tu cum zici că este cuvântrul acesta?" Răspuns-a: "Nu ştiu." Atunci a zis avva Antonie: "Cu adevărat, avva Iosif a aflat calea căci a zis: Nu ştiu."
20.
S-au dus nişte fraţi de la Schetia la avva Antonie şi, intrând într-o corabie să meargă la el, au aflat pe un bătrân care şi el voia să meargă; iar fraţii nu-l cunoşteau. Şi şezând în corabie, grăiau cuvinte de-ale Părinţilor şi din Scripturi şi pentru lucrul mâinilor lor. Iar bătrânul tăcea. Ajunşi în port, au aflat că şi bătrânul merge la avva Antonie. Şi după ce au ajuns la avva, le-a zis lor [Antonie]: "Bună însoţire aţi avut în bătrânul acesta". A zis şi bătrânului: "Buni fraţi ai aflatat cu tine avvo". Răspuns-a bătrânul: "Buni sunt, cu adevărat, însă ograda lor n-are uşă şi cel ce voieşte intră în grajd şi dezleagă măgarul". Iar aceasta zicea pentru că cele ce le vin la gură, acelea le şi grăiesc.
21.
S-au dus nişte fraţi la avva Antonie şi i-au zis: "Spune-ne nouă cuvânt cum să ne mântuim?"
Zis-a lor bătrânul: "Aţi auzit scriptura? Îndeajuns vă este."
Iar ei au zis: "Voim să auzim şi de la tine, părinte."
Atunci le-a zis bătrânul: "Evanghelia zice: "de te loveşte cineva peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt."(Mt. 5, 39)"
Zis-au lui: "Nu putem face asta."
Zis-a lor bătrânul: "De nu puteţi întoarce şi pe celălalt, măcar pe aceea una să o suferiţi (răbdaţi)."
Zis-au lui: "Nici aceasta nu putem."
Zis-a bătrânul: "Dacă nici aceasta nu puteţi, nu daţi în locul celei primite".
Şi au zis ei: "Nici aceasta nu putem".
Atunci a zis bătrânul către ucenicul său: "Fă-le lor puţină fiertură, că sunt neputincioşi". Iar către ei a zis: "Dacă aceasta nu puteţi şi aceea nu vreţi, ce să vă fac vouă? De rugăciune este trebuinţă."
27.
A zis iarăşi: "Va veni vremea ca oamenii să înnebunească şi când vor vedea pe cineva că nu înnebuneşte se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor".
28. Au venit nişte fraţi la avva Antonie şi au pus înaintea lui un cuvânt(pasaj) din Levitic. Deci a ieşit bătrânul în pustie şi a mers avva Ammona pe urma lui în ascuns, ştiindu-i obiceiurile. Şi, după ce mult s-a depărtat bătrânul, stând la rugăciune, a strigat cu glas mare: "Dumnezeule, trimite pe Moise ca să mă înveţe cuvântul acesta!" Şi a venit lui glas vorbind cu dânsul. Deci a zis avva Ammona: "Glasul care vorbea cu dânsul l-am auzit, dar puterea[sensul] cuvântului n-am inţeles-o".
37.
Zis-a avva Antonie: "Cel ce bate bucata de fier, întâi cercetează cu luare aminte gândul ce are să facă: seceră, sabie sau secure? Aşa şi noi, datori suntem să socotim care faptă bună să umblăm a dobândi, ca să nu ne ostenim în zadar".
39.
Zis-a iaraşi: "Ştiu monahi care, după multe osteneli, au căzut şi întru ieşire din minţi au venit, pentru că s-au nădăjduit în lucrul lor şi amăgindu-se nu au înţeles porunca celui ce a zis: "Întreabă pe tatăl tău şi îţi va da de ştire "(Deut., 32, 7)"
Avva Arsenie:
6.
Întrebând avva Arsenie oarecând pe un bătrân egiptean pentru gândurile sale, un altul, văzîndu-l, i-a zis: "Avvo Arsenie, cum atâta învăţătură latinească şi grecească având, întrebi pe acest ţăran pentru gândurile tale?" Iar el a zis către dânsul: "Învăţătura latinească o am eu cu adevărat, dar alfabetul acestui ţăran încă nu l-am învăţat".
17.
Un monah a fost lăudat de fraţi către avva Antonie. Acesta din urmă, când a venit monahul la dânsul, l-a încercat, să vadă de rabdă necinstea. Şi, aflându-l că nu o rabdă, i-a zis: "Eşti asemenea unui oraş, care pe dinainte este împodobit, iar pe dinapoi este jefuit de tâlhari".
18.
Un frate i-a zis lui avva Antonie: "Roagă-te pentru mine!" Zis-a lui bătrânul: "Nici eu nu te miluiesc, şi nici Dumnezeu, dacă tu însuţi nu-ţi vei da silinţa şi nu vei cere lui Dumnezeu rugându-te".
19.
Au mers nişte bătrâni la avva Antonie, şi avva Iosif cu dânşii. Şi vrând bătrânul [Antonie] să-i încerce, a pus înaintea lor un cuvânt(verset) din Scriptură, şi, începând de la cei mai mici, îi întreba ce înseamnă acel cuvânt. Şi fiecare răspundea după puterea sa. Însă bătrânul zicea fiecăruia: "N-ai aflat încă." Mai pe urmă de toţi, a zis către avva Iosif: "Tu cum zici că este cuvântrul acesta?" Răspuns-a: "Nu ştiu." Atunci a zis avva Antonie: "Cu adevărat, avva Iosif a aflat calea căci a zis: Nu ştiu."
20.
S-au dus nişte fraţi de la Schetia la avva Antonie şi, intrând într-o corabie să meargă la el, au aflat pe un bătrân care şi el voia să meargă; iar fraţii nu-l cunoşteau. Şi şezând în corabie, grăiau cuvinte de-ale Părinţilor şi din Scripturi şi pentru lucrul mâinilor lor. Iar bătrânul tăcea. Ajunşi în port, au aflat că şi bătrânul merge la avva Antonie. Şi după ce au ajuns la avva, le-a zis lor [Antonie]: "Bună însoţire aţi avut în bătrânul acesta". A zis şi bătrânului: "Buni fraţi ai aflatat cu tine avvo". Răspuns-a bătrânul: "Buni sunt, cu adevărat, însă ograda lor n-are uşă şi cel ce voieşte intră în grajd şi dezleagă măgarul". Iar aceasta zicea pentru că cele ce le vin la gură, acelea le şi grăiesc.
21.
S-au dus nişte fraţi la avva Antonie şi i-au zis: "Spune-ne nouă cuvânt cum să ne mântuim?"
Zis-a lor bătrânul: "Aţi auzit scriptura? Îndeajuns vă este."
Iar ei au zis: "Voim să auzim şi de la tine, părinte."
Atunci le-a zis bătrânul: "Evanghelia zice: "de te loveşte cineva peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt."(Mt. 5, 39)"
Zis-au lui: "Nu putem face asta."
Zis-a lor bătrânul: "De nu puteţi întoarce şi pe celălalt, măcar pe aceea una să o suferiţi (răbdaţi)."
Zis-au lui: "Nici aceasta nu putem."
Zis-a bătrânul: "Dacă nici aceasta nu puteţi, nu daţi în locul celei primite".
Şi au zis ei: "Nici aceasta nu putem".
Atunci a zis bătrânul către ucenicul său: "Fă-le lor puţină fiertură, că sunt neputincioşi". Iar către ei a zis: "Dacă aceasta nu puteţi şi aceea nu vreţi, ce să vă fac vouă? De rugăciune este trebuinţă."
27.
A zis iarăşi: "Va veni vremea ca oamenii să înnebunească şi când vor vedea pe cineva că nu înnebuneşte se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor".
28. Au venit nişte fraţi la avva Antonie şi au pus înaintea lui un cuvânt(pasaj) din Levitic. Deci a ieşit bătrânul în pustie şi a mers avva Ammona pe urma lui în ascuns, ştiindu-i obiceiurile. Şi, după ce mult s-a depărtat bătrânul, stând la rugăciune, a strigat cu glas mare: "Dumnezeule, trimite pe Moise ca să mă înveţe cuvântul acesta!" Şi a venit lui glas vorbind cu dânsul. Deci a zis avva Ammona: "Glasul care vorbea cu dânsul l-am auzit, dar puterea[sensul] cuvântului n-am inţeles-o".
37.
Zis-a avva Antonie: "Cel ce bate bucata de fier, întâi cercetează cu luare aminte gândul ce are să facă: seceră, sabie sau secure? Aşa şi noi, datori suntem să socotim care faptă bună să umblăm a dobândi, ca să nu ne ostenim în zadar".
39.
Zis-a iaraşi: "Ştiu monahi care, după multe osteneli, au căzut şi întru ieşire din minţi au venit, pentru că s-au nădăjduit în lucrul lor şi amăgindu-se nu au înţeles porunca celui ce a zis: "Întreabă pe tatăl tău şi îţi va da de ştire "(Deut., 32, 7)"
Avva Arsenie:
6.
Întrebând avva Arsenie oarecând pe un bătrân egiptean pentru gândurile sale, un altul, văzîndu-l, i-a zis: "Avvo Arsenie, cum atâta învăţătură latinească şi grecească având, întrebi pe acest ţăran pentru gândurile tale?" Iar el a zis către dânsul: "Învăţătura latinească o am eu cu adevărat, dar alfabetul acestui ţăran încă nu l-am învăţat".
Subscribe to:
Posts (Atom)